Comentariu: Herta Müller şi eternele ştiri false - Klausenburg Publishing Blog

marți, 1 mai 2018

Comentariu: Herta Müller şi eternele ştiri false

Farsa despre câștigătoarea Premiului Nobel, românca de origine germană Herta Müller și suspendarea ei din Uniunea Scriitorilor din România, nu se termină. O campanie clară de umilire, spune Robert C. Schwartz.

De obicei li se spuneau basme. Apoi s-au numit manipulӑri şi propagandă. Astăzi li se spun fake news, adicӑ ştiri false. Autorii acestor texte virtuale amețitoare sunt aidoma lăudăroșilor care pretind că se luptă cu zmeii, cărora le place să se ascundă în spatele unor pseudonime mai mult sau mai puțin exotice și să-și închipuie cӑ sunt în siguranţӑ. Și de asemenea, un cunoscător al scenei literare româno-germane, pe care-l vom numi simplu cu pseudonimul: Mario Grazia. Nu, nu bucătarul care și-a făcut o anumită faimă pe internet. Ci înveninatul care caută faima și n-o găsește cu forța brută. Pentru a deveni un nou Jamie Oliver al literaturii culinare, trebuie să faci mai mult decât să arunci minciuni și calomnie în cratiță și să aștepți ca supa să aibă și gust.

Dintotdeauna în vizorul Securității

Și acum la fapte: Herta Müller este un target. Și nu doar de la Premiul Nobel din 2009. Sărbătorită ca mare autoare, ea a rămas pentru multi dintre cititorii ei și în special pentru non-cititori, Defăimătoarea, care a început deasupra trecutului maro și apoi roșu al compatriotilor din Banatul românesc, cu o tastatură ascuțită ca o obsesie. O temă centrală recurentă a scrierilor sale: poliția secretă comunistă, Securitatea, care este omniprezentă în România. La începuturi, Herta Müller a încercat să se elibereze de balast, de persecuții și de calomnii în dictatura lui Ceaușescu și apoi în libertatea occidentală în Germania Federală. Dar suflarea lungă a Securității a surprins-o mereu și mereu. Și dacă n-ar fi hărțuit-o întotdeauna serviciul de informații, atunci ar fi trebuit să fie unii dintre compatrioții ei din Banat, care au fost co-sponsorizați și uneori s-a dovedit că au colaborat cu serviciul secret comunist.

Robert C. Schwartz, Șeful Redacției DW în limba română
Vechea Securitate a dominat întotdeauna afacerea dintre o jumătate de adevăr și știrile false. Și urmașii săi, evident, de asemenea. Potrivit ultimei farse a USR care a suspendat-o pe Herta Müller pentru neplata contribuţiei, concetӑţenii ”bine intenţionaţi” au venit şi au acuzat-o cӑ minte. Inclusiv anonimul menționat mai sus cu pseudonimul unui bucătar. El crede că deține un document deosebit de picant, pe care l-a trimis în copie la DW: cererea de adeziune a autoarei la Uniunea Scriitorilor din România. Herta Müller minte așa cum a scris, spune el. Herta Müller și William Totok nu și-au ascuns niciodată cererile de aderare din mai 1985. Tinerii și talentații scriitori de origină germană de pe lângă Aktionsgruppe Banat ar fi trebuit să devină membrii USR, iar unii au devenit. Cel puțin doi și-au retras cererile după respingerea lor de atunci: Herta Müller și William Totok. DW are o copie a lui Totok prin care își anulează cererea de aderare, scrisă în decembrie 1985, în care clarifică faptul că vrea să se abțină de la aderare din cauza presiunii politice. Într-o declarație trimisă de câștigătoarea Premiului Nobel la DW, Herta Müller explică faptele: Atunci când locuiam încă în România, în 1985 sau 1986 – ar fi trebuit să fiu acceptată în USR – atunci mi-am condiționat aderarea la USR de cea a lui William Torok. Dar pentru că cererea lui nu a fost admisă, nu am aderat nici eu. De atunci nu am mai avut niciun contact cu această organizație. Și niciodată după aceea nu am mai avut intenția de a deveni membru.

Admiterea în Uniune fără consultare

În 1990, după căderea Zidului, un grup de scriitori români – mai ales foști disidenți – au propus ca acei scriitori care anterior nu au fost acceptați din motive politice sau care au refuzat să se alăture, să fie incluși în Uniunea Scriitorilor din România. În atmosfera revoluționară ce a urmat căderii lui Ceaușescu, Herta Müller și William Totok au fost de asemenea admiși. Din păcate, acestea nu au fost niciodată notificate oficial.

Campaniile vizate împotriva Hertei Müller exercită întotdeauna o atracție specială asupra unui mic grup de trolli pe internet. Cu acuzații vechi respinse în mod repetat, acest grup nu poate să aducă atingere imaginii laureatei Premiului Nobel. La fel ca vechea Securitate de acum trei decenii. Un scurt comentariu trimis de către William Torok la DW, pune la punct ”Shitstorm”-ul care apăruse între timp: Nebunia nu are granițe. Defăimarea nu va fi credibilă chiar și odată cu răspândirea recentă a vechilor știri false.

Sursa DW: http://www.dw.com/de/kommentar-herta-m%C3%BCller-und-die-ewigen-fake-news/a-43521100?maca=de-Facebook-sharing

© Traducerea Ioana HAITCHI, 30.04.2018, Klausenburg
Semnatura Ioana-page-001